SUNT UN PACATOS, PARINTE

La parintele Vintila
Vine-Arvinte,cam sfios
Si se roaga: Fie-ti mila
De un suflet pacatos!

Chiar in saptamina mare
Cind tot omul e smerit
Si posteste cu-ndurare,
Uite, am pacatuit !

-Ai furat ? intreaba popa
-Nu, prea sfinte! Fara vrere
M-am dat raului si hopa
In gradina c-o muiere !

-Vai de mine, vai de mine....
Greu pacat ai savirsit....
Insa daca-mi spui cu cine,
Poate vei fi mantuit.

-Nu pot, a raspuns Arvinte,
Sa-mi fac chinul si mai greu
Nu pot s-o divulg, Parinte,
Ca ma bate Dumnezeu !

.Era'nalta si frumoasa,
Parul blond si ochi de jar,
Gura dulce,voluptoasa,
Dintii de margaritar...

-Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smirdan, de peste drum ?
-Nu pot s-o divulg ca Domnul
Ma trazneste chiar acum !

.....Si-avea flori la cingatoare,
Trup de crin imbobocit,
Mijlocel de fata mare,
Numai buna de iubit..

-Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea usoara ca un fulg ?
-Cere-mi tot, ba chiar si viata,
Insa nu pot s-o divulg !

.Durdulie, imbujorata,
Numai cintec, numai joc,
Cind tm-a strins in brate-odata,
Am simtit in vine foc !

-Mai Arvinte-ai fost cu Leana
Care sade in catun ?
-Oh! Degeaba-mi zgindari rana,
Fiindca tot nu pot sa spun !

.....O comoara tainuita,
Fruct in dragoste scaldat,
Toata plina de ispita,
Toata plina de pacat!

- Bine, du-te, mediteaza,
Si vii miine mai dispus,
Domnul sa te aibe-n paza!
-Sarut dreapta ! Si s-a dus.

Ajungind in colt, ca vintu'
S-a-ntilnit cu Calistrat
Care ntreba: -Ei, Prea Sfintul
De pacat te-a dezlegat ?

"-Inca nu ! raspunse-Arvinte
Foarte vesel si vioi,
Dar aflai de la Parinte
Inca trei adrese noi !"

Lucea-farul...

A fost odata ca-n povesti
A fost ca niciodata
Pe la newsgroupuri romanesti
Poate o draga fata.

Iara de trista ce era
Caci nu avea pereche
Un kil de tuica-si cumpara
Pe zi ca sa se-mbete.

Si imbatindu-se vedea
Cum St. Basil apare
Cu calul sau alb ca de nea
Cu ochelari de soare

Il vede azi, il vede mini
Astfel dorinta-i gata
El iar postat de saptamini
II cade draga fata.

"Cobori in jos Basil cel Sfint
Plutind usor cu calul
Pe tine te vreau cel mai mult
Da-mi place s-animalul."

Basil atuncea a pornit
La seful lui cel mare
Ca sa-i aprobe in sfirsit
Elenei o chemare.

Dar nu avu prea mult succes
Ca seful lui urla
"La proasta aia de pe Net
Chemare nu se da.

Si pentru cine vrei sa mori ?
Ia uita-te de-aproape
Ori nu ti-am spus de-atitea ori
Sa nu te legi de moarte?"
....................................
In locul lui menit din Rai
St. Basil se intoarse
Dar, dupa ziua cea de ieri
Nu-i mai ardea de cioarse.
........................................
In vremea asta pe pamint
Facuse oua closca
Iara dintr-unul a iesit
Studentul Ioan Rosca

Si era mic si zgribulit
Cu inclinari spre moarte
Inca din oul lui clocit
Dorea o alta soarte.

Cind gitul lui se-ntinse-ncet
Un bob de griu sa-mbuce
Elena aparu discret
Si isi facu o cruce.

Si-i zise-ncet
"Inca de mic te potrivesti cu mine
Eu am o inima-de-ascet
Iar jalea e la tine

Si-atunci propun, deloc formal,
Sa ma unesc cu tine
Cordonul tau ombilical
Te va lega de mine.

Iara Basil vedea de sus
Uimire-n a lui fata
Cind ea un brat pe git i-a pus
Si lui i-a fost brusc greata.

Si au ramas asa mult timp
Dar gata-i bucuria
Ca Ioan Rosca e trimis
Din nou in Romania.

Atunci Elena urca-n sus
Privirea ei cea timpa
Caci bautura si-a facut
Lucrarea ei adinca.

Pe St. Basil il vede iar
Pe calul lui cel mare
Care-i stirneste imediat
Siroaie de sudoare.

Si-l cheama-adinc, nesatios
Soptindu-i vorbe sfinte
Dar el e inca somnoros
Si nu mai ia aminte.

Si-ntr-un tirziu raspunde scurt
Rinjind ca animalul
"Ce-ti pasa tie chip de lut
Dac-oi fi eu sau calul?"

Miorita matematica

Pe-un picior de PLAN
EUCLIDIAN
Iata vin in cale
TRANSLATAND la vale,
Trei MULTIMI de PUNCTE
Toate trei DISJUNCTE
De FUNCTII pazite
Toate diferite.
Ele sunt tot trei :
Una-i INJECTIVA,
Alta-i BIJECTIVA,
Si-alta-i SURJECTIVA.
Iar cea INJECTIVA
Si cea SURJECTIVA,
Mari se vorbira
Si se sfatuira
Sa ramana treze
Pana-o sa-nsereze
Si s-o ANULEZE
Pe cea BIJECTIVA,
C-are PRIMITIVA
Si ASIMPTOTE multe
Cate si mai cate,
Ca e INVERSABILA
Si chiar DERIVABILA.
Dar intr-o MULTIME
Asta s-a aflat
Si s-au indignat
C-ale lor cuvinte
Intrec orice LIMITE.
Dar de la f(0)-ncoace
Unui PUNCT nu-i place
Sa mai stea-n MULTIME
Si de treaba a se tine.
BIJECTIVA se-n! treba :
-PUNCTUL asta ce-o avea?
Si se duse
Si ii spuse :
- Draga PUNCTULETUL meu
Ce rau,oare ,iti fac eu,
Sau nu-ti place poate
C-ai COORDONATE
NATURALE toate?
Vrei sa stai mai jos
Crezi ca-i mai frumos ?
Nu vrei un` te-am pus
Vrei cumva mai sus?
-Draga BIJECTIVA
Eu chiar dimpotriva,
Ma simt foarte bine
Dar e rau de tine!
Cand o sa-nsereze,
Vor sa te-ANULEZE
Functia INJECTIVA
Si cea SURJECTIVA.
-Daca s-o-ntampla
De m-or ANULA
Sa ma-ngropi in zori
In CAMP DE VECTORI
Intr-o VECINATATE
Pe-aici pe-aproape
Sau chiar in MULTIME
Sa fiti tot cu mine.
Iar la cap sa-mi pui
CALCUL INTEGRAL
Ori un MANUAL
Sau poate-un TRATAT
Cat mai inspirat
Si de l-or citi
Isi vor aminti
Cei ce au uitat
Ca am existat Si voi fi propusa
In SUBIECTE inclusa
Pentru OLIMPIADA
Sau BALCANIADA.
Si-n loc de ANULAT
Sa le spui curat
C-am INTERSECTAT
Mindrele ELIPSE
Ca am PUNCTE FIXE
RADACINI REALE
Si IMAGINARE
Si ca am DARBOUX.
Dar mai afla tu
Ca de-oi intalni
O SFERA batrana
Cu un CERC de lana
Prin SPATIU alergand
Si la toti zicand :
- Cine mi-a vazut
Sau mi-a cunoscut
O FUNCTIE - AFINA
Cu o PANTA lina
Bine DEFINITA
Si NEMARGINITA ?
Sa te-nduri de ea
Si sa-i spui asa :
C-am INTERSECTAT
Mandrele ELIPSE
Ca am PUNCTE FIXE
Radacini COMPLEXE
Si ca am DARBOUX.
Dar nu-i spune tu
De cele REALE
Ca de-i povesti
Mult ai s-o mahnesti
Si va sti de-ndat
Ca m-au ANULAT.
Si inca te mai rog
Ca-ntre colegi buni
Tot ce am avut
Tu sa le aduni
Sa le scoti din SPATIUL
Cu trei DIMENSIUNI,
Iar tu dragul meu
Sa te INTEGREZI
Sa te ANEXEZI
La alta MULTIME
Ca-i greu fara mine
Dar iti va fi bine
Si vei rezista, cat va EXISTA
MATEMATICA !

Sa traiasca inginerul!

Pe strada Toamnei, unde,
Pomii-si scuturau povara,
Locuia o cuconita
Blonda si frumoasa -Clara!

Avea trup de crin si gura
Rosie ca o muscata,
Sanii, doua crizanteme
Si era si maritata.

Sotul ei, Avram Barbulea,
Voiajor prin toata tara ,
Pleca luni de dimineata
Si venea sambata seara.

Astfel ca, in alte zile,
Clara dulce , dragastoasa,
Marti si joi, sa se distreze,
Ma primea pe mine-n casa.

Ii citeam poeme, versuri,
Ma-mbatam de glasul ei,
Ne spuneam povesti, si-n urma
Petreceam, ca de-obicei.

Casa-n care dragei mele
Ii fusese scris sa sada,
Avea doua-apartamente
Cu balcoanele spre strada.

Jos, in gang, urcai o scara,
Care-asa, din construire,
Nu avea alta intrare,
Nu avea alta iesire.

Iar alaturi, statea Sprinta
Cu barbatul sau, Haim Malne,
Care-avea tot astfel casa
Si tot astfel de balcoane.

Nimeni, nimeni, numai scara
Luminata de un bec,
Ma stia cand vin la Clara,
Mai ales, stia cand plec.

Vremea-si impletea cununa
Si destinul priveghea,
Sa gustam din fericirea
Dragostei, si eu si ea.

Da-ntr-o noapte violenta,
Cand cu draga ma distram,
Se-auzira pasi pe scara
Si ea-mi spune: - Vine-Avram!

Ma imbrac in fuga, fulger,
Vinovat ca un borfas
Si deschid in graba usa
Si-mi dau drumu-n balconas.

Doamne, Tu, care scapat-ai
De la jertfa pe Isac,
Fa si-acuma o minune
Si ma-nvata ce sa fac?

Si precaut, fara voie,
Instinctiv, eu fac un salt
Si-ntr-o clipa sunt alaturi,
In balconul celalalt.

Situatia e grava,
Simt in creier un ciclon,
Ce ma fac daca vecinul
Ma gaseste in balcon?!

Sa sar jos, cu neputinta!
Trotuarul e departe,
Simt in cerebel o lupta
Si pe viata, si pe moarte!

Si de-odata se deschide
Usa-ntr-un moment fatal,
Si-n chenarul ei apare
Sotul Clarei, personal!

Eu inghet si gura-mi muta
Nici o soapta nu indruga!
Si ridic in semn de spaima
Bratele, in semn de ruga...

Pe cand el, vazandu-mi halul,
Ca sa-mi crute umilinta,
A dedus fara-ndoiala
Ca am fost surprins la Sprinta.

Si intelegand din semne
Ca-i cer mila ca un prost,
Mi-a dat mana sa sar iarasi
In balconu-n care-am fost!

A deschis cu grija usa ,
Nici un zvon sa n-o alarme
Si, cu patos i-a spus Clarei,
Care se facea ca doarme:

- Nu ti-am spus eu, Clara draga,
Cum ca Sprinta-i o stricata?
Uite de-unde are blana,
Skong, cu care-i imbracata!

Vino-ncoa, poete draga
Si iti jur pe Dumnezeu,
Ca n-o sa ne stie nimeni,
Nici sotia, nici chiar eu!

M-a condus de mana vesel,
Iara eu priveam cuminte,
Trupul Clarei, strans in brate
Cu o ora inainte.

Si cand m-am vazut in strada,
M-am rugat, c-asa mi-e firea,
Sa traiasca inginerul
Care-a construit cladirea!

Fiindca ce faceam eu daca,
Ma pastea un ghinion,
Si aceasta casa-a Clarei
Avea numai un balcon?!

Ce isi doresc femeile de la un barbat

(la prima intalnire)
1. Sa arate bine
2. Sa fie fascinant, sarmant
3. Sa aiba stare financiara buna
4. Sa fie un bun ascultator
5. Sa fie inteligent, spontan
6. Sa fie in forma
7. Sa fie imbracat cu gust
8. Sa aprecieze lucrurile fine
9. Sa fie plin de surprize
10. Sa fie un iubit ingenios si romantic

(cand au 32 de ani)
1. Sa arate placut (de preferinta cu par pe cap)
2. Sa fie atent, amabil (sa deschida usa masinii, sa ofere scaunul)
3. Sa aiba destui bani pentru o cina placuta
4. Sa asculte mai mult decat vorbeste
5. Sa rada la glumele mele
6. Sa transporte sacosele de la bacanie cu grija
7. Sa aiba macar ceva atragator
8. Sa aprecieze o masa bine gatita acasa
9. Sa-si aminteasca date de nastere si aniversari
10. Sa caute romantism macar o data pe saptamana

(cand au 42 de ani)
1. Sa nu fie foarte urat (poate fi chel)
2. Sa nu porneasca pana nu urc in masina
3. Sa-si permita uneori o cina in oras
4. Sa fie atent cand vorbesc
5. Sa-si aminteasca usor punctul culminant al bancului
6. Sa fie in forma suficienta pentru a rearanja mobila
7. Sa imbrace o camasa care sa ii acopere burta
8. Sa nu cumpere sampanie cu dop filetat
9. Sa-si aminteasca sa aseze colacul toaletei dupa folosire
10. Sa se rada in majoritatea weekend-urilor

(cand au 52 de ani)
1. Sa-si taie parul din nas si din urechi
2. Sa nu ragaie in public
3. Sa nu prea aiba grija banilor
4. Sa nu se trezeasca din somn cand o sterg de-acasa
5. Sa nu repete bancurile de prea multe ori
6. Sa fie in forma sa se ridice din pat in week-end-uri
7. Sa imbrace de obicei sosete la fel si lenjerie curata
8. Sa aprecieze o cina buna la TV
9. Sa-si aminteasca numele meu la ocazii
10. Sa se rada in unele week-end-uri

(cand au 62 de ani)
1. Sa nu terorizeze copiii mici
2. Sa-si aminteasca unde e baia
3. Sa nu ceara bani multi pt.intretinere
4. Sa nu sforaie tare cand doarme
5. Sa-si aminteasca de ce rade
6. Sa fie in forma sa se ridice singur in picioare
7. Sa imbrace de obicei aceleasi haine
8. Sa-i placa mancaruri usoare
9. Sa-si aminteasca unde si-a last dintii
10. Sa-si aminteasca ca e week-end

(cand au 72 de ani)
1. Sa respire
2. Sa nu uite de wc